Seria celor şase volume cu sucubul Georgiana Kincaid este catalogată, în Wikipedia, ca literatură pentru adulţi. Totuşi scenele fierbinţi din aventurile Georgianei sunt scrise cuminte, mai degrabă pentru un public adult foarte apropiat de vârsta majoratului. În nici un caz nu se apropie de zona „hard” a genului, precum „Fifty shades of Grey”. Sunt doar aventurile cu iz de policier ale unui sucub şi altor nemuritori ce-şi fac veacul în lumea noastră.

În timpul zilei, Georgiana Kincaid este director adjunct într-o librărie din Seattle. Georgiana este un sucub cu principii, pentru că ea stă departe de cei pe care-i numeşte „băieţi de treabă”. Dacă ar face dragoste cu ei, ar însemna să-i trimită într-un sejur complet, pe o perioadă nedeterminată, în iad. În plus, fiecare „zbenguială” cu sucubul le-ar reduce proporţional durata de viaţă a ghinioniştilor muritori.

Georgiana nu este singurul nemuritor aflat în lumea noastră. Străzile colcăie de tot felul de spirite: demoni, îngeri şi îngeri căzuţi – nephilimii, plus alte entităţi paranormale. Nemuritorii infernali sunt organizaţi ierarhic, au arii de responsabilitate şi interacţionează unii cu alţii, nu întotdeauna foarte prietenos, ajungându-se, uneori, şi la crimă. Da, crimă între nemuritori. Pare imposibil, dar Richelle Mead ne demonstrează că până şi nemuritorii pot fi ucişi. Fără voia sa, Georgiana Kincaid este prinsă în evenimentele care decurg în urma uciderii unui vampir. Evenimente care dau romanului Richellei Mead iz de policier amestecat parfum de endorfine.

Seria celor şase volume cu sucubul Georgiana Kincaid este catalogată, în Wikipedia, ca literatură pentru adulţi. Totuşi scenele fierbinţi din aventurile Georgianei sunt scrise cuminte, mai degrabă pentru un public adult foarte apropiat de vârsta majoratului. În nici un caz nu se apropie de zona „hard” a genului, precum „Fifty shades of Grey”. Sunt doar aventurile cu iz de policier ale unui sucub şi altor nemuritori ce-şi fac veacul în lumea noastră.

În timpul zilei, Georgiana Kincaid este director adjunct într-o librărie din Seattle. Georgiana este un sucub cu principii, pentru că ea stă departe de cei pe care-i numeşte „băieţi de treabă”. De ce? Pentru că fiecare „zbenguială” cu sucubul implică diminuarea energiei vitale, cu efecte dezastruase asupra corpului muritor, cât şi reducerea proporţională a vieţii nefericitului.

Richelle Mead ne propune, în acest volum, să-i urmărim pe demonii sexului la lucru. Georgianei Kincaid i se alătură vechiul ei prieten, incubul Michel Bastian, care-i cere să-l ajute într-o acţiune specifică. Viaţa de sucub nu este uşoară, mai ales când demoniţa este îndrăgostită de un muritor pe care nu vrea să-l atingă, în timp ce fiziologia sucubică cere imperios cu totul altceva. În plus, trebuie să-şi facă şi cota de pervertire a sufletelor potrivit contractului încheiat cu şeful său, Jerome. Colac peste pupăză, în peisajul umano-demonic din Seattle apare un nemuritor ciudat care tulbură apele. Deci, din nou un roman cu iz de policier şi parfum de endorfine.

Romanul nu este neapărat din categoria roz. Atracţia cititorului nu este motivată de scenele fierbinţi ci mai mult de stilul alert şi umorul de calitate al scriitoarei. Sexualitatea este dozată proporţiile corecte şi, cu toate că scenele sunt scrise explicit, avem de a face cu erotism, nu cu pornografie. Într-o replică din volumul anterior, Seth Mortensen, unul din personajele principale, spunea: „Mă rog, presupun că unii oameni scriu poveşti, iar alţii le trăiesc pur şi simplu”. Nu ştiu câtă imaginaţie şi câtă experienţă este în scenele erotice ale Richellei Mead, dar pot să spun că  „Nopţile de sucub” sunt... fierbinţi. Cu toate acestea rămâne, ca şi volumul anterior, un roman scris într-o manieră interesantă, bun de citit în vacanţă, când îţi doreşti ceva mai uşor, sau de citit în timpul unei călătorii mai lungi.

Seria celor şase volume cu sucubul Georgiana Kincaid este catalogată, în Wikipedia, ca literatură pentru adulţi. Totuşi scenele fierbinţi din aventurile Georgianei sunt scrise cuminte, mai degrabă pentru un public adult foarte apropiat de vârsta majoratului. În nici un caz nu se apropie de zona „hard” a genului, precum „Fifty shades of Grey”. Sunt doar aventurile cu iz de policier ale unui sucub şi altor nemuritori ce-şi fac veacul în lumea noastră.

În timpul zilei, Georgiana Kincaid este director adjunct într-o librărie din Seattle. Georgiana este un sucub cu principii, pentru că ea stă departe de cei pe care-i numeşte „băieţi de treabă”. De ce? Pentru că fiecare „zbenguială” cu sucubul implică diminuarea energiei vitale, cu efecte dezastruase asupra corpului muritor, cât şi reducerea proporţională a vieţii nefericitului.

Citind volumele seriei sucubice ale Richellei Mead, ai strania senzaţie că te afli în culisele de unde Toulouse Lautrec îşi alegea modelele: acele dansatoare, sclipitoare în noapte, însă terne ziua, cu o viaţă obişnuită, aproape anostă. Ceea ce nu se poate spune despre sucubul Georgiana care, atât ziua cât şi noaptea are parte de acţiune şi adrenalină. Cu atât mai mult cu cât scriitoarea introduce în scenă alte şi alte tipuri de nemuritori mai mult sau mai puţin malefici. Relaţia Georgianei cu scriitorul Seth Mortensen devine din ce în ce mai complicată, şeful său Jerome îi aduce un sucub începător, pe care trebuie să-l formeze, şi, colac peste pupăză, se confruntă cu pierderi masive de energie în urma unor vise ciudate. Georgiana Kincaid trebuie să facă faţă tuturor acestor situaţii, iar spiritul ei de detectiv este sin nou solicitat la maxim, ceea ce face ca „Vise de sucub” să devină un roman exploziv, aproape în sensul literal al cuvântului.

Seria celor şase volume cu sucubul Georgiana Kincaid este catalogată, în Wikipedia, ca literatură pentru adulţi. Totuşi scenele fierbinţi din aventurile Georgianei sunt scrise cuminte, mai degrabă pentru un public adult foarte apropiat de vârsta majoratului. În nici un caz nu se apropie de zona „hard” a genului, precum „Fifty shades of Grey”. Sunt doar aventurile cu iz de policier ale unui sucub şi altor nemuritori ce-şi fac veacul în lumea noastră.

În timpul zilei, Georgiana Kincaid este directorul Emerald City Librărie & Cafenea din Seattle. Până acum, Georgiana fusese un sucub cu principii, pentru că stătea departe de cei pe care-i numeşte „băieţi de treabă”. De ce? Pentru că fiecare „zbenguială” cu sucubul implică diminuarea energiei vitale, cu efecte dezastruase asupra corpului muritor, cât şi reducerea proporţională a vieţii nefericitului, la care se adaugă şi pângărirea sufletului cu un bilet dus către Iad. Însă în urma despărţirii „cu scântei” de iubitul său uman, scriitorul Seth Mortensen, a început să facă victime pe oriunde, iar noul său iubit, Dante, cu care încearcă să-şi panseze rănile din relaţia anterioară, este un om cu sufletul întunecat, practicant al magiei negre. Spre dezamăgirea prietenilor ei supranaturali, care nu-l agreează deloc.

Comportamentul Georgianei îl intrigă până şi pe şeful său demonic, Jerome, care o trimite cu o misiune în Canada, având în subsidiar ideea că, stând departe de fostul iubit, apele interioare se vor mai linişti, iar Georgiana va reveni la normal. Însă, în Seatle evenimentele o iau razna. Jerome este invocat (nu se ştie de cine), toţi demonii de rang inferior îşi pierd temporar abilităţile demonice iar situaţia, din punctul de vedere al slujitorilor Iadului, devine instabilă, până la găsirea lui Jerome sau numirea unui alt arhidemon. Ca în fiecare roman din serie, Georgiana, intră în rolul detectivului, şi asemeni personajului Nancy Drew, începe să facă investigaţii pe cont propriu.

Singura parte bună în toată harababura este că, pierzându-şi puterile sucubice, poate face dragoste cu muritorii fără să le mai facă rău. O situaţie care o va apropia din nou de Seth, iar harababura din Seattle îşi va găsi o corespondenţă şi în viaţa sentimentală a Georgianei. În plus, în acest roman apare în scenă o mai veche cunoştinţă a Georgianei...

Seria celor şase volume cu sucubul Georgiana Kincaid este catalogată, în Wikipedia, ca literatură pentru adulţi. Totuşi scenele fierbinţi din aventurile Georgianei sunt scrise cuminte, mai degrabă pentru un public adult foarte apropiat de vârsta majoratului. În nici un caz nu se apropie de zona „hard” a genului, precum „Fifty shades of Grey”. Sunt doar aventurile cu iz de policier ale unui sucub şi altor nemuritori ce-şi fac veacul în lumea noastră.

În timpul zilei, Georgiana Kincaid este director executiv într-o librărie din Seattle. Georgiana este un sucub cu principii, pentru că ea stă departe de cei pe care-i numeşte „băieţi de treabă”. De ce? Pentru că fiecare „zbenguială” cu sucubul implică diminuarea energiei vitale, cu efecte dezastruase asupra corpului muritor, cât şi reducerea proporţională a vieţii nefericitului. Însă aceasta nu o scuteşte de neplăceri şi de complicaţii în iubirea nefericită dintre ea şi scriitorul de succes Seth Mortensen. Lumea muritorilor, pe care o cunoaştem noi se întrepătrunde cu cea a nemuritorilor. Aceştia din urmă, entităţi infernale sau angelice, sunt prezenţi printre oameni îndeplinindu-şi misiunile.

Pe lângă îngeri şi demoni mai sunt şi alte entităţi supranaturale care, din când în când, apar în lumea oamenilor, creând (voit sau nu) tot felul de neplăceri. Aşa a fost Nyx, zieţa nopţii şi a haosului, care, în romanul anterior din serie, a scăpat din temniţa unde era închisă şi a ieşit în lume, semănând haosul prin intermediul viselor trimise oamenilor. Carter (arhanghelul oraşului Seattle) împreună cu alţi îngeri şi cu ajutorul Georgianei, au reuşit s-o prindă şi s-o închidă din nou în temniţă. Însă „petrecerea” nu s-a terminat pentru că acum, doi dintre fii ei (oneiroii) vor să-şi răzbune mama. Iar Georgiana este în atenţia lor. Este un prilej în care eroina noastră face o trecere în revistă a principalelor momente din viaţa sa milenară. Este pentru prima dată când ea stă departe de acţiunile de detectiv pe care prietenii săi muritori şi nemuritori le întreprind. „Taine de sucub” este un roman trist şi nostalgic în acelaşi timp, cu întorsături de situaţii, fără a lipsi însă cunoscutul parfum de endorfine... Dragostea carnală este şi ea prezentă în doze atent proporţionate, cât să aprindă imaginaţia fără însă a trece dincolo de linia unde se termină erotismul.

Seria celor şase volume cu sucubul Georgiana Kincaid este catalogată, în Wikipedia, ca literatură pentru adulţi. Totuşi scenele fierbinţi din aventurile Georgianei sunt scrise cuminte, mai degrabă pentru un public adult foarte apropiat de vârsta majoratului. În nici un caz nu se apropie de zona „hard” a genului, precum „Fifty shades of Grey”. Sunt doar aventurile cu iz de policier ale unui sucub şi altor nemuritori ce-şi fac veacul în lumea noastră.

Georgiana Kincaid este un sucub, adică o creatură infernală, angajată permanentă a iadului, cu principala sarcină din fişa postului de a corupe suflete pentru corporaţia I.A.D. Dar Georgiana este un sucub cu principii, pentru că ea stă departe de cei pe care-i numeşte „băieţi de treabă”. De ce? Pentru că fiecare „zbenguială” cu sucubul implică diminuarea energiei vitale, cu efecte dezastruase asupra corpului muritor, cât şi reducerea proporţională a vieţii nefericitului. În plus, prin pângărirea sufletului, acesta se alege şi cu un bilet numai dus către infern.

Şi totuşi Georgiana a reuşit să se îndrăgostească de un muritor, scriitorul de succes Seth Mortensen. Relaţia lor este departe de a se desfăşura liniar: culmi şi adâncimi, ca o electrocardiogramă. S-au despărţit, de teamă să nu-şi facă rău unul altuia, însă ceva mai puternic decât chiar şi voinţa unei entităţi supranaturale, precum sucubul, i-a adus din nou împreună. În ultimul roman din serie, „Dezvăluiri de sucub”, acţiunea se desfăşoară după ce Seth a rupt logonda cu Maddie Sato, iar forţele neştiute ale Universului i-au adus din nou împreună. Premise pentru o perioadă plină de tandreţe între cei doi, dacă Departamentul de resurse umane al Iadului nu i-ar fi trimis Georgianei un ordin de trasfer din Seattle în Los Angeles, adică o nouă separare de cel pe care-l iubeşte. Însă, în spatele acestui transfer, se află o întragă maşinaţiune a Iadului. Se pare că în contractul prin care Georgiana şi-a vândut sufletul cu un mileniu şi jumătate în urmă, sunt unele nereguli.

СССР, Сибирь, 1972-й год. Отделения Дозоров противоборствуют в крупных областных городах, но как контролировать тысячи километров безбрежной тайги? Здесь, в глухих дебрях, среди вековых кедров притаилось Зло, непостижимое человеческим разумом.

В этих диких краях с неведомыми силами договариваются шаманы. Таков закон, и здесь не самое лучшее место, чтобы основать отделение Ночного Дозора.

Но выбирать не приходится. Деревенский участковый милиционер берется за дело…

Героини нового романа Мюриель Барбери «Жизнь эльфов» – две девочки Клара и Мария, это две невероятные судьбы, которых коснулось волшебство. Одна живет в Испании, в селении, затерянном в горах Абруцци, другая – в бургундской деревушке. Обе загадочным образом связаны с миром эльфов. Одна – талантливая пианистка, способная благодаря музыке проникать в незримое, другая наделена особым даром ощущать тайны природы, читать ее знаки, чуять присутствие невидимых созданий. Девочки узнают о страшной угрозе, нависшей над миром людей. Клара и Мария, никогда не встречавшиеся друг с другом, устанавливают между собой связь и, объединив усилия, вступают в битву, от исхода которой зависит и жизнь близких им людей, и само существование человечества.

От автора «Элегантности ежика»! Новый долгожданный роман великолепной Мюриель Барбери «Жизнь эльфов» впервые на русском!

Тайный Город...

Книги Вадима Панова позволили нам заглянуть в заботливо укрытую от посторонних глаз обитель потомков древних властителей Земли, что раскинулась среди огромного мегаполиса на берегах Москвы-реки. Множество древних тайн открылось изумленным читателям, но еще больше возникло вопросов. Например, куда подевался Ярга – старательно забытый герой Нави, после тысячелетнего изгнания безуспешно пытавшийся завладеть Тайным Городом? Об этом – в повести Вадима Панова «Паутина противостояния».

Тайный Город… Книги Вадима Панова позволили нам заглянуть в заботливо укрытую от посторонних глаз обитель потомков древних властителей Земли, что раскинулась среди огромного мегаполиса на берегах Москвы-реки. Множество древних тайн открылось изумленным читателям, но еще больше возникло вопросов. Например, куда подевался Ярга – старательно забытый герой Нави, после тысячелетнего изгнания безуспешно пытавшийся завладеть Тайным Городом? Об этом – в повести Вадима Панова «Паутина противостояния», давшей название книге. А еще в нее вошли рассказы дюжины новых авторов – победителей конкурса «Тайный Город – твой город-2009». Свет их таланта заставил заиграть новыми красками древние стены Тайного Города!